Dl Constantin Caliman, este fostul Presedinte al clubului CSM Bucuresti, o persoana cu o contributie importanta la dezvoltarea acestui brand sportiv.13139090_10206754509444174_2851234653423542637_n

Intr-un interviu acordat GSP, dl Caliman spune ca dansul l-a adus pe Kim Rasmunssen pe banca echipei de handbal feminin si ca dansul nu l-ar mai pastra pe Kim in continuare. Ok, continuitatea consta in mentinerea profesionista 100% a fiecarei persoane implicate fara sa fie o conditie obligatorie mentinerea 100% a grupului. Nu e nici o problema sa schimbi cate ceva, de exemplu Barcelona a schimbat antrenorul, Guardiola, cu care castigase de 2 ori UCL si cu noul antrenor a castigat iar. Sunt destule exemple pro acest procedeu dar sunt si contra. Bayern l-a schimbat pe Jupp Heynckes si a gresit. Conditia obligatorie este mentinerea nivelului profesionist 100%, singura conditie care asigura progresul. Deci problema nu consta in mentinerea sau nu a lui Kim. Recomandat ar fi sa ramana, pentru ca in acest moment el cunoaste cel mai bine lotul, insa daca schimbarea mentine ratiunea de baza a jocului, nu o sa fie deloc dificil pentru noul antrenor sa continue performantele. Din ce am citit favorit ar fi Jokob Vestergaard, tot danez, dublu castigator de Liga Campionilor, un bun cunoscator al handbalului feminin din Romania, unde a si lucrat dealtfel. Cu alte cuvinte, in opinia mea, in cazul in care Kim refuza prelungirea, mi se pare o alegerea excelenta.

13217059_10154173121507277_5828482627544766085_oCe a fost insa deranjant in opinia mea in interviul d-lui Caliman, a fost caracterizarea lui Kim Rasmussen. Pe intelesul meu, dl Caliman spune ca danezul este un antrenor slab si ca doar fetele au meritul castigarii trofeului. Acum sa vedem. Principalul repros este legat de faptul ca CSM a prins ultimul loc de calificare din grupele principale. D-le Caliman, cele 4 echipe calificate in Final 4, au fost cele 4 calificate din grupa CSM-ului. CSM s-a calificat de pe locul 4, dar nici o secunda nu s-a pus problema ca CSM poate pierde un loc de calificare. In plus, Romania la mondialul din decembrie, unde a obtinut doar medalia de bronz datorita unui ghinion fantastic si a unui reflex exceptional in ultimile secunde al lui Lunde cand Oana Manea era singura pe semicerc la un contra-atac, unde altfel am fi fost campioane mondiale am plecat tot de pe locul 4 in grupe. As putea povesti aici si despre titlurile mondiale ale Italiei care prin ’82, s-a calificat din grupe pentru ca a avut un gol mai mult decat Peru. Nu este un argument serios calificarea de pe locul 4, este doar un comentariu nesemnificativ si subiectiv.

Si acum sa analizam turneul de Budapesta. Oricat de optimisti si subiectivi am fi, lotul CSM-ului in Final 4 era pe locul 4. Dar nu vorbim de un lot slab, ci de loturi mai puternice ale adversalor. Daca judecam doar prin prisma faptului ca in lotul CSM, nimeni nu mai jucase un Final 4 si din start avem un handicap urias fata de celelalte 3 echipe. Apoi evolutia adversarelor in ultimile editii, Gyor dubla castigatoare, cu echipa aproape neschimbata, Buducnost detinatoarea trofeului, cu cea mai buna handbalista din lume, Cristina Neagu si Vardar cu prezente in ultimile 3 Final 4-uri. D-le Caliman, va amintiti cum a castigat Danemarca europenele din ’92?

13131539_10154173121502277_6851224654091970000_oSi cel mai important element, decisiv dealtfel in castigarea trofeului, element decisiv si la nationala Romaniei, a fost ENTUZIASMUL. Entuziasmul este sentimental care poate compensa orice handicap, atunci cand jocul in sine este foarte bine pregatit. Atat in meciul cu Vardar, dar mai ales in finala cu Gyor, entuziasmul fetelor lui Kim a fost 1000%(nu 100%). Bineinteles ca si jocul in sine, cum am spus si alta data, bazat pe o aparare solida si agresiva, dar care a fost organizata sa nu consume toata energia si care sa  lase atacul practic la nimereala. Organizarea a fost una excelenta, inteligenta si bazata in primul rand pe surprinderea adversarului, atat cu Vardar, cand atacul a fost unul elaborat, complex pe intregul semicerc al adversarelor, golurile venind echilibrat de la toata echipa, cat si cu Gyor, cand a surprins total schimband jocul de atac pe forma excelenta a Isabellei Gullden, care a marcat de 15 ori. Toata tactica, dublata de un entuziasm fabulos, sunt meritele lui Kim Rasmussen si in opinia mea, Kim a reusit la acest Final 4, sa construiasca o castigatoare, dintr-un lot foarte bun, dar nu la nivelul adversalelor, ceea ce inseamna d-le Caliman, ca antrenorul are merite uriase si trebuie nu doar respectat, ci merita sa fie trecut in istoria clubului ca un personaj URIAS.