Se discuta in foarte multe medii sociale, unele publice, altele private, despre necesitatea legii sportului. Din pacate, cei mai multi dintre cei care dezbat aceasta problema, habar nu au ce inseamna aceasta lege si de fapt cine beneficiaza de ea. Este foarte important de inteles ca, sportul profesionist trebuie sa functioneze, cu statut de societate comerciala si atunci sportul, este tratat ca orice activitate economica.

14241579_1155157724522679_5472647276740791358_oCa sa intelegem mai bine, nu e nevoie de legea sportului, pentru a regla recuperarea investitiilor sau pentru introducerea cheltuielilor cu  publicitatea, in cadrul cheltuielilor de productie. Dar cum necunoasterea in Romania este sport national, toti se exprima din lipsa de ocupatie profesionista serioasa. Cersitul, este din ce in ce mai profesionist in Romania si chestia pe care o facea George Copos, acum fo’ 15 de ani, cand invitat la tv, era foarte indignat, ca statul roman nu face partii in Poiana Brasov, desi statiunea era deja privata in proportie de 75%, a luat o amploare de neimaginat.

Probabil dupa partii, ar fi trebuit sa urmeze renovarea hotelurilor deja private, tot de catre stat, bineinteles. Sportul profesionist trebuie sa functioneze ca orice afacere, pentru ca de mai bine de 20 de ani, in lumea civilizata, se numeste industria sportiva.

Ce trebuie sa cuprinda legea sportului de fapt? Ea trebuie sa defineasca obligatia orelor de educatie fizica si a orelor de sport, in programa generala de educatie. Fiecare disciplina, educatia fizica si sportul, sunt mai mult decat necesare individului, pentru ca educatia fizica ajuta in primul rand sanatatea publica, instruind individul de mic sa faca miscare, care in timp, il poate ajuta in dezvoltarea sa, ca om sanatos. Sportul, ca si limba romana sau matematica, este o disciplina, care poate construi in timp cariere profesionale, de sportivi profesionisti.

Concluzia, educatia fizica si sportul au nevoie de o lege care sa clarifice necesitatea lor in programa de educatie generala a individului si apoi pentru mentinerea sanatatii publice individuale, prin practicarea miscarii sau a sportului ca si hobby. Pentru asta trebuie gasita o formula fiscala, de exemplu TVA 9% si impozit redus, pentru toate activitatile care cuprind aceste actiuni, dar numai in cadrul unui program dezvoltat pentru individ in general, ca sport de masa sau miscare in masa.

Nu este normal sa cautam, la stat, resurse, in timp ce noi nu reusim sa impunem un management profesionist care sa genereze valori care sa asigure fara probleme bugete normale pentru perioade medii si lungi.